Lumea Părinților

Cu toții am auzit sau știm că e important să le citim cărți cu povești copiilor, pentru că îi ajută în dezvoltarea limbajului, a imaginației și a intelectului în general. Dar știm să le citim copiilor astfel încât să le insuflăm cu adevărat plăcerea pentru citit care să persiste și când vor deveni adulți?

Mulți părinți, mai ales la primul lor copil, încep să citească cărți copilului, fără a ști că există anumite lucruri de care e bine să țină cont. De exemplu, într-un anumit mod și anumite cărți se citesc unui bebeluș sau unui copil mic, și într-un alt mod unui copil mai mare. Unii copii acceptă să li se citească de la început, alții mai târziu. Deci e important ca părinții să realizeze și să înțeleagă chiar de la început factorii care influențeaza dezvoltarea plăcerii pentru citit a copiilor, pentru a nu se simți frustrați, demoralizați sau descurajați.

Factori care influențează plăcerea pentru citit

S-au făcut numeroase studii care au analizat legătura între individ, mediul în care crește și plăcerea pentru citit. Conform unuia dintre aceste studii¹ au reieșit următoarele:

1. Atitudinea față de citit este influențată de vârstă

De-a lungul copilăriei, atitudinea față de citit suferă fluctuații. Preșcolarii pare că au o atitudine mai pozitivă legată de citit comparativ cu copiii mai mari. Mai multe studii longitudinale au observat un declin semnificativ legat de citit de-a lungul anilor de școală generală (clasele 1 – 8).

Deși studiile arată că cei mici au o atitudine pozitivă față de citit, sunt și cazuri în care unii copii, la început nu acceptă să li se citească sau să li se povestească o carte pe imagini: dau paginile una după alta, le rup, mănâncă din carte, orice numai nu stau să li se citească sau povestească. În această situație, părinții nu trebuie să fie frustrați pentru că pot transmite asta copilului și mai rău fac. Majoritatea dintre acești copii, la un moment dat (poate să dureze și 1-2 ani și e perfect normal) o să accepte într-un final cărțile, mai ales dacă părinții continuă să îi expună cu răbdare la cărți fără a-i forța.

2. Atitudinea față de citit este influențată de gen (fete vs băieți)

Mai ales în perioada preșcolară și școală primară, genul este un predictor semnificativ: fetele înregistrează o atitudine mai pozitivă legat de citit față de băieți. (dar țineți cont că nu e o regulă bătută în cuie. Doar că statistic, la un anumit număr de copii s-a observat această diferență. Cu siguranță sunt și excepții.)

Alte diferențe între fete și băieți tot la vârste mici, sunt reprezentate de:

• Preferințe diferite de cărți

• Frecvența cititului (fetele înregistrează o atitudine mai pozitivă)

• Motivația de a citi (fetele înregistrează o atitudine mai pozitivă)

• Valori diferite

• Competențe diferite legat de capacitatea de a citi (fetele înregistrează o atitudine mai pozitivă)

3. Atitudinea față de citit este influențată de mediul în care copiii cresc

Educația copiilor nu începe doar de la grădiniță sau școală, ea începe de acasă. Bazele unui viitor adult care va aprecia să citească, se pun de acasă, din mediul în care copilul se formează .

Ce anume din mediul în care crește copilul îi influențează atitudinea față de lectură?

• numărul de cărți

Studiile au arătat că numărul de cărți pe care îl are o casă influențează în mod pozitiv atitudinea față de lectură a copiilor.

• frecvența cititului de către părinți

Când părinții le citesc copiilor în vârstă de 4-5 ani zilnic s-a observat un efect pozitiv în aptitudinile copiilor legat de citit, precum și în aptitudinile cognitive mai târziu în viață.² În cazul băieților, tații care le citesc frecvent au un impact pozitiv mai mare asupra copiilor lor.

• accesul la bibliotecă

Un alt mod prin care atitudinea față de lectură este influențată în mod pozitiv, sunt accesul la bibliotecă și împrumutul de cărți în mod regulat.

• accesul la tehnologie (pentru copiii de clasele 5-8)

Pe lângă accesul la bibliotecă, computerele pot fi și ele un instrument util în achiziția și exersarea abilităților de citit acasă și la școală.¹ Lectura digitală, în contextul unei societăți tot mai centrate pe informație și tehnologie, reprezintă un alt motiv pentru care alfabetizarea avansată este practic o cerință esențială pentru piața muncii și viața civică în multe regiuni din lume.

Studiile au arătat o legătură pozitivă între competențele de citire și utilizarea TIC la elevii din învățământul secundar și o îmbunătățire a progresului elevilor din învățământul primar ca urmare a unor programe de învățare a cititului și scrisului pe calculator.³

Dar mai multe studii sunt necesare în această direcție, deoarece nu toate studiile care s-au făcut până acum au obținut aceleași rezultate. Unele au găsit o legătură pozitivă, dar altele nu. Așadar cadrele didactice ar trebui să abordeze cu precauție aceste programe.⁴

Cum să le citim copiilor?

Atunci când le citim copiilor, e important să știm și CUM să o facem. Doar să le citim ce scrie pe pagină poate fi plictisitor pentru copii, dar folosind voci dramatice, arătând cu degetul spre diferite imagini de pe pagină și cerându-i copilului să prezică ce se va întâmpla în continuare, îl implicați practic în lectură mult mai mult și interesul e mai mare.

Pentru a-i atrage pe copii în timpul unei lecturi cu voce tare, persoana care citește cu voce tare, fie că este un profesor, fie că este un părinte sau un îngrijitor, trebuie să creeze anticipare. Atunci când se creează anticipare, copilul ascultă cu mai multă atenție pentru a vedea dacă ceea ce se gândește că s-ar putea întâmpla în poveste se întâmplă cu adevărat. De exemplu, chiar coperta cărții poate fi folosită pentru a crea anticipare. Puteți ruga copiii să facă previziuni despre ce se va întâmpla în poveste și apoi pe parcursul lecturii să verificați împreună dacă previziunile lor se adeveresc. Citirea poveștilor cu entuziasm, cu inflexiuni, cu o cadență adecvată și cu voci diferite pentru diferite personaje, toate acestea îi atrag pe copii în poveste și lectura devine mult mai interesantă.⁵

Cum citim cărți ilustrate copiilor mici

Conform unui studiu⁶ efectuat pe mai multe grupe de copii de vârste diferite, pentru copiii mai mici de 4.5 ani, dacă le citim din cărțile care conțin și text și ilustrații, doar prezența ilustrațiilor nu îmbunătățește capacitatea copiilor de a înțelege mai bine povestea sau să își amintească mai bine evenimentele din carte. Însă se pare ca ar avea un impact pozitiv dacă părintele discută cu copilul pe baza imaginilor.

O explicație pentru care copiii mai mici de 4.5 ani nu beneficiază de prezența ilustrațiilor într-o poveste, ar fi faptul că nu înțeleg relevanța imaginilor și astfel nu reușesc să lege informațiile dintre text și imagine. Copiilor de această vârstă le e greu să lege informațiile auditive cu cele vizuale și tocmai de aceea atunci când le citim copiilor din această categorie de vârstă e de ajutor sa punem întrebări pe baza imaginilor și a textului pentru o mai buna înțelegere, nu doar să citim textul.

Copiii mai mari de 4.5 ani beneficiază în schimb de o înțelegere mult mai bună decât cei mici atunci când li se citește, dacă pe lângă text sunt prezentate și imagini informative.

Cărți fizice sau Cărți în format Electronic

Cercetările din domeniul neuroștiinței arată că atunci când citim cărți fizice, conexiunile din creier sunt mai puternice și ținem minte mult mai bine ceea ce citim. Pe de altă parte, atunci când citim cărți în format electronic, din momentul în care o carte devine interactivă, acea parte a creierului care se ocupă cu abilitățile de citire se modifică și nu mai activează aceleași mecanisme ce se activează la cărțile fizice. Acest lucru se poate datora, în parte, faptului că oamenii au tendința de a citi mai încet decât citesc conținutul digital. Așadar, deși cărțile electronice sunt din ce în ce mai utilizate, ar trebui să avem în vedere că acestea sunt doar o îmbunătățire și nu o înlocuire a cărților fizice⁷ și e bine să citim prin rotație atunci când folosim ambele variante.

Câte cărți pe noapte?

Vă puneți seara la citit și după ce terminați o carte, copilul mai cere o carte și încă una, până ajungeți la 5-7 cărți pe seară. Consumerismul acesta care pare sa fi intrat în toate aspectele vieții, nu e tocmai benefic. Cel mai bine e să rămâneți la o carte pe seară, pe care să o “digerați” așa cum se cuvine. Să citiți și să discutați pe baza poveștii și a imaginilor, să aprofundați. 

Deși pare un paradox, copiii învață mai multe cuvinte atunci când li se citește aceeași poveste, față de când li se citesc mai multe cărți. De asemenea citind și povestind în mod repetat aceleași cărți ilustrate, capacitatea de înțelegere a conținutului devine tot mai bună. Se pare că vorba aceea “repetiția e mama învățăturii” se aplică și în acest caz.⁸

Beyond the 30 Million Word Gap

Câte minute pe zi să le citim copiilor?

Pentru început se recomandă 15-20 de minute pe zi⁹ , dar dacă copilul dorește să îi citiți puțin mai mult, e perfect în regulă să petreceți și mai mult timp pentru citit. Însă trebuie să țineți cont și de ora de culcare, deoarece odihna e foarte importantă de asemenea. În cazul în care copilul nu dorește să doarmă și tot mai cere să îi citiți, ar fi de ajutor să stabiliți o limită maximă de la început. Ori stabiliți un număr maxim de pagini, ori puteți să puneți timer (temporizator) la telefon cu timpul maxim pe care considerați că e ok să îl petreceți pentru citit în funcție de cât de tarziu e.

Când trebuie să ne oprim din citit copiilor?

Răspunsul este următorul: NU există o limită de vârstă în care un părinte ar trebui să nu le mai citească copiilor. Chiar și după ce aceștia încep să citească singuri și e recomandat să fie cât mai implicați în procesul de lecturare pe cont propriu, părintele tot poate să îi mai citească copilului când ambii își doresc un moment de conexiune. Cititul cu voce tare copilului cu vârsta de peste 10 ani oferă în continuare numeroase beneficii, atât din punct de vedere academic, cât și emoțional. După această vârstă, accentul se pune pe fluența și înțelegerea lecturii.¹⁰

De la ce vârstă învață copiii să citească?

Majoritatea copiilor învață să citească în jurul vârstei de 6-7 ani. Unii copii învață mai repede, pe la 4 sau 5 ani, sau mai târziu. Chiar dacă un copil are un avans, este posibil să nu rămână în frunte odată ce începe școala. Cel mai probabil, ceilalți elevi îi vor ajunge din urmă în timpul clasei a doua sau a treia. Deci nu există niciun beneficiu în a insista asupra copiilor să citească mai repede decat sunt ei pregătiți.

Învățarea vorbirii este o abilitate naturală pentru majoritatea copiilor, însă pentru a învăța cum să citească este nevoie de un efort conștient și de ajutor din partea unui adult în cele mai multe cazuri. Dar pentru asta, creierul unui copil trebuie să fie suficient dezvoltat, pentru a fi capabil să citească fluent, să aibă capacitatea de a înțelege cum se formează cuvintele, semnificația și contextul acestora. Există copii care reușesc să decodifice singuri, fără implicarea unui adult, legatura dintre litere, cuvinte și comunicare. Aceștia sunt acei copii numiți “self-taught readers”. Dar, dacă un copil a învățat singur să citească fluent înainte de vârsta de 5 ani, acest lucru sugerează că este avansat, deoarece creierul său a atins un nivel de maturitate suficient pentru acel interval de vârstă.

Prin urmare, dacă creierul unui copil nu este suficient de matur, acesta nu va putea citi fluent chiar dacă adulții insistă, deoarece este nevoie de capacitatea creierului de a înțelege semnificația cuvintelor și contextul acestora. Fiecare copil are ritmul lui de dezvoltare, iar părinții și profesorii ar trebui să respecte acest lucru.

Beneficiile cititului

Întărește legăturile neuronale

Cu ajutorul scanărilor RMN, cercetătorii au confirmat Sursa de încredere că cititul implică o rețea complexă de circuite și semnale în creier. Pe măsură ce capacitatea de citire se maturizează, aceste rețele devin, de asemenea, mai puternice și mai sofisticate.

Crește capacitatea de empatie

Cercetătorii au observat o îmbunătățire a capacității de empatizare a persoanelor care citesc literatura de ficțiune.¹²

Îmbunătățește vocabularul

Cercetătorii au descoperit că elevii care citesc cărți în mod regulat, începând de la o vârstă fragedă, își dezvoltă treptat un vocabular vast. Iar dimensiunea vocabularului poate influența multe domenii ale vieții, atât la școală cât și la obținerea unor anumite locuri de muncă. Angajatorii caută să angajeze persoane cu abilități “soft”, cum ar fi capacitatea de a comunica eficient. Citirea cărților este cel mai bun mod de a vă crește expunerea la cuvinte noi, învățate în context.

Reduce stresul

În 2009, un grup de cercetători a măsurat efectul pe care îl are yoga, umorul și lectura asupra nivelului de stres al unor studenți din cadrul unor programe exigente de științe medicale din Statele Unite. Studiul a constatat că 30 de minute de lectură au redus tensiunea arterială, ritmul cardiac și sentimentele de stres psihologic la fel de eficient ca yoga și umorul.¹³

Poate îmbunătăți speranța de viață

Un studiu¹⁴ pe termen lung privind sănătatea și pensionarea a urmărit o cohortă de 3.635 de adulți participanți pe o perioadă de 12 ani, constatând că cei care au citit cărți au supraviețuit cu aproximativ 2 ani mai mult decât cei care nu au citit sau care au citit reviste și alte forme de mass-media.
De asemenea, studiul a concluzionat că persoanele care citesc mai mult de 3 ore și jumătate în fiecare săptămână au 23 la sută șanse să trăiască mai mult decât cele care nu citesc deloc.

References

1. https://largescaleassessmentsineducation.springeropen.com/articles/10.1186/s40536-018-0057-y
2. Reading to Young Children: A Head-Start in Life https://www.education.vic.gov.au/documents/about/research/readtoyoungchild.pdf
3. Acar, T. (2015). Examination of the PISA 2009 reading skills and information and communication technology (ICT) use skills of Turkish students. Educational Research and Reviews, 10(13), 1825–1831. https://doi.org/10.5897/ERR2015.231.
4. A review of the effects of computer-based eading reading programs on middle school students https://scholarworks.uni.edu/cgi/viewcontent.cgi?article=1169&context=grp
5. Reading Aloud: Engaging young children during a read aloud experience https://files.eric.ed.gov/fulltext/EJ1233113.pdf
6. More than pretty pictures? How illustrations affect parent-child story reading and children’s story recall https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4106274/
7. A Comparison of Children’s Reading on Paper Versus Screen: A Meta-Analysis https://journals.sagepub.com/doi/full/10.3102/0034654321998074
8. Why Do Little Kids Ask to Hear the Same Story Over and Over? https://kids.frontiersin.org/articles/10.3389/frym.2017.00030#ref1a
9. U.S. Department of Education – Read Where You Are https://www2.ed.gov/readwhereyouare/index.html#section3
10. Cititul ofera beneficii extraordinare pentru copii si parinti https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/cititul-ofera-beneficii-extraordinare-pentru-copii-si-parinti
11. Benefits of Reading Books: How It Can Positively Affect Your Life https://www.healthline.com/health/benefits-of-reading-books#reduces-stress
12. Reading literary fiction improves theory of mind https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24091705/
13. Stress Management Strategies For Students: The Immediate Effects Of Yoga, Humor, And Reading On Stress https://www.researchgate.net/publication/229431397_Stress_Management_Strategies_For_Students_The_Immediate_Effects_Of_Yoga_Humor_And_Reading_On_Stress
14. A Chapter a Day – Association of Book Reading with Longevity https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5105607/
15. Reading to Young Children: A Head-Start in Life https://www.education.vic.gov.au/documents/about/research/readtoyoungchild.pdf