Bullying-ul în România - Lumea Părinților

Ce este bullying-ul

Prin bullying (hărțuire) ne referim la acel comportament agresiv făcut în mod intenționat și repetat asupra altcuiva în scopul de a-l face să se simtă umilit. Acest comportament poate include comportamente verbale, fizice sau sociale, cum ar fi insultarea, izolarea, amenințarea, defăimarea sau distrugerea bunurilor. Din păcate, de cele mai multe ori copilul/persoana care practică acest tip de comportament, își alege o victimă și va face în mod repetat diferite acțiuni dăunătoare asupra ei. Acest lucru poate dura o perioadă lungă de timp și poate avea efecte negative serioase asupra victimei.

În cazul bullying-ului de obicei există 3 părți: agresorul, copilul agresat și persoanele care asistă la comportamentul de bullying fără a lua o acțiune de a-l opri.

De la ce vârstă putem spune că un comportament agresiv e bullying

Cu siguranță nu se poate vorbi despre bullying la copii de vârsta sub 3 ani deoarece aceștia au un nivel scăzut de dezvoltare cognitivă.⁽¹⁾

Copiii cu vârsta cuprinsă între 3-4 ani sunt încă în curs de dezvoltare a abilităților sociale și pot fi foarte fizici, astfel încât unele comportamente pot părea a fi de tip bullying, dar de fapt nu e vorba despre asta. Însă în cazul în care comportamentul este îndreptat către un singur copil, repetat și intens, atunci da poate fi considerat bullying precoce.⁽¹⁾

Comportamentul de tip bullying se poate observa mai des însă de la vârsta de 5-6 ani atunci când încep copiii să înțeleagă conceptele de putere și control și au capacitatea să înțeleagă consecințele acțiunilor lor. ⁽²⁾

Apoi începând cu școala gimnazială (clasele V-VIII), fenomenul de bullying devine tot mai intens și poate continua până la liceu.

Chiar dacă comportamentul de bullying al preșcolarilor poate fi diferit de cel al adolescenților sau adulților, efectele pot fi la fel de negative pentru victime. Este important să se ia în serios semnele de comportament abuziv chiar și la vârste mici și să se ia măsuri pentru a înceta acest comportament.

Tipuri și exemple de bullying

În general se vorbește de 4 categorii mari:

Bullying Fizic

lovirea
împinsul
împiedicarea
trasul de păr
scuipatul
amenințarea cu utilizarea forței fizice pentru a intimida
șantaj
distrugerea de bunuri
furtul mâncării sau al bunurilor

Bullying-ul fizic este considerat cea mai gravă formă de bullying deoarece poate cauza răni fizice și poate avea consecințe grave asupra fizicului și psihicului persoanei agresate.

Bullying Verbal

înjurături
porecle
jigniri legate de greutate (“ești gras”)
jigniri legate de aspect (“ești urât”)
batjocură (“ai 4 ani, tu ești un bebeluș, oaoa (imită plânsul unui bebeluș)”
insulte sexuale
insulte homofobe

În cazul poreclelor, persoana care e poreclită se poate simți intimidată sau presată să nu facă scandal pentru că ceilalții spun că e doar o glumă. Într-adevăr, dacă este un incident izolat poate să fie vorba doar despre o glumă, dar dacă adresarea de nume devine persistentă și regulată, atunci este vorba despre bullying. De asemenea contează și cum se simte persoana vizată. Dacă se simte inconfortabil și le-a spus celorlalți să înceteze, dar ei continuă să adreseze injurii, atunci este ceea ce numim bullying verbal.

Bullying Social

minciuna, zvonurile false și răspândirea bârfelor
excluderea din grup
încurajarea celorlalți să se întoarcă împotriva cuiva
lăsarea în urmă a unei persoane în mod intenționat și convingerea celorlalți membri ai grupului să facă la fel

Atunci când un copil strică reputația sau relația din grup a altui copil vorbim despre bullying social.

CyberBullying

trimiterea de mesaje ofensatoare sau amenințătoare
difuzarea de informatii false sau private
crearea de profiluri false pentru a hărțui sau a face rău cuiva.

Cyberbullying este o formă de abuz emoțional sau intimidare care se petrece prin intermediul tehnologiei, cum ar fi internetul, rețelele sociale sau telefoanele mobile. Numărul cazurilor de cyberbullying a crescut semnificativ în ultimii ani și reprezintă o adevărată problemă în societatea din ziua de astăzi.

1/3 din utilizatorii de internet sunt copii și adolescenți cu vârsta mai mică de 18 ani.⁽⁴⁾

Efectele bullying-ului

Bullying-ul poate afecta pe toată lumea – atât pe persoana agresată și pe persoanele care asistă la comportamentul de bullying, cât și pe agresor.

1. În cazul persoanei agresate

Copiii care sunt hărțuiți pot avea probleme de sănătate din punct de vedere fizic, emoțional și mental. De asemenea rezultatele la școală pot fi afectate, unii copii ajungând să refuze să mai meargă la școală.

În 2022, aproape 50% dintre elevi au fost victime ale bullying-ului în şcoliile din România. Cercetarea s-a făcut pe un eşantion neprobabilistic de 4.449 de elevi, cu vârste cuprinse între 10-18 ani. Au participat 91% elevi ai şcolilor din mediul urban şi 9% din mediul rural.⁽⁷⁾

Copiii care sunt agresați pot experimenta:

anxietate și depresie
un sentiment puternic de singurătate și tristețe
schimbări în modul de alimentație și somn
probleme de sănătate
note mai scăzute la școală, absențe multe, renunțarea la școală
tentative de suicid
în cazul copiilor de grădiniță și școală primară, retragerea socială, lipsa dorinței de a mai ieși afară să se joace cu copiii

Sprijin în cazul copilului agresat

În cazul copiilor mici, de grădiniță și școală primară, copiii nu ezită să aibă un comportament agresiv față de alți copii în prezența educatoarei sau a învățătoarei. Așadar, cadrele didactice, au responsabilitatea să identifice comportamentele de tip bullying și să le adreseze în cel mai scurt timp posibil. Pentru a preveni hărțuirea pe viitor la această categorie de vârstă, cadrele didactice și părinții pot să le citească copiilor cărți cu animăluțe despre bullying, despre emoții și să facă împreună diverse activități care ajută la dezvoltarea aptitudinilor sociale.

Recomandări

Comunicarea cu un adult de încredere: Copilul ar trebui să le spună părinților sau unui învățător despre hărțuire și să ceară ajutor.
Cum să spună “Nu”: Copilul ar trebui să învețe să spună “Nu” într-un mod ferm și cu demnitate când este hărțuit, astfel încât să transmită un mesaj clar că nu acceptă acest comportament și că nu este intimidat.
Să pară încrezător: Bătăușii caută copii care manifestă nesiguranță, frică și o stimă de sine scăzută. Cum răspund victimele, cum își țin capul (dacă stau cu capul sus sau cu capul plecat), tonul vocii lor, oricare dintre acestea poate semnala că un copil ar putea deveni o țintă ușoară pentru ei. Așadar atitudinea e extrem de importantă pentru a evita posibilele agresiuni.
Să se evite locurile unde are loc de obicei bullying-ul: Aceste zone pot include vestiarul, băile, sala de mese, locul de joacă sau autobuzul. Chiar și un hol îndepărtat, cu foarte puțină supraveghere a adulților, poate fi un loc propice pentru bullying.
Să își facă un prieten: De obicei copiii care sunt mai retrași, nu au prieteni și sunt mai mereu singuri, sunt ținte aproape sigure pentru bullying. Dacă un copil are măcar un prieten cu care să își împartă pauzele sau cu care să meargă și să vină de la școală, șansele de a fi bullied pot scădea. Așadar, adulții ar trebui să îi încurajeze pe copii să își facă un prieten la grădiniță sau la școală.
Înscrierea la un sport de apărare: Practicarea unui astfel de sport îi poate oferi copilului abilități fizice și mentale de apărare în caz de bullying. Sportul ajută la dezvoltarea încrederii în sine, iar acest lucru poate fi de asemenea un factor important care îl poate ajuta în caz de hărțuire.

2. În cazul persoanelor care asistă la bullying

În școlile din România, în anul 2022, 82% dintre elevii chestionați dintr-un total de 4.449 elevi, au declarat că au fost martori ai situaţiilor de bullying în şcoala unde învaţă, iar 73% au afirmat că au asistat la situaţii de bullying în clasă. 84% dintre elevi au afirmat că, în situaţii de bullying, au intervenit activ în sprijinul victimei, iar 34% afirmă că s-au aflat în poziţia de martor pasiv la situaţii de bullying.⁽⁷⁾

Copiii care asistă la bullying pot avea următoarele comportamente:

consum ridicat de tutun, alcool sau droguri
un risc ridicat de a dezvolta probleme mentale cum ar fi depresie și anxietate
absențe mai multe sau renunțarea la școală

Sprijin în cazul copilului martor la bullying

Comunicarea: Adultul ar trebui să vorbească deschis cu persoana care a fost martoră la hărțuire și să îi ofere sprijin emoțional. Este important să se asigure că persoana se simte în siguranță și înțeleasă și să îi fie oferite opțiuni de susținere.
Încurajarea raportării: Adultul ar trebui să încurajeze persoana care a fost martoră la bullying să raporteze evenimentul la un adult de încredere, cum ar fi un învățător sau un consilier. Este important să se sublinieze importanța raportării pentru a opri hărțuirea și a proteja victimele.
Educația: Adultul poate oferi informații despre bullying și cum să reacționeze în cazul în care este martor la un eveniment de hărțuire. Este important să se încurajeze persoana să înțeleagă că nu este responsabilă pentru comportamentul bully-ului, dar poate face alegeri pentru a ajuta la oprirea hărțuirii.
Suport: Adultul ar trebui să ofere suport persoanei care a fost martoră la hărțuire, indiferent de ceea ce alege să facă. Acest suport poate fi oferit prin intermediul serviciilor de consiliere sau prin intermediul unui grup de susținere pentru victimele bullying-ului.

Cum poate ajuta martorul persoana agresată

Să raporteze incidentul pentru a opri hărțuirea și a proteja persoana agresată
Poate oferi suport victimei prin vorbirea cu aceasta în mod privat și oferindu-i sprijin emoțional.
Poate fi un exemplu bun prin refuzarea să participe sau să râdă la glumele sau comentariile hărțuitoare. În acest mod, martorul poate arăta că hărțuirea nu este acceptabilă și poate ajuta astfel la oprirea acesteia.
Poate încuraja alți martori să raporteze incidentul sau să ofere suport victimei. Prin acționarea împreună, martorii pot avea un impact mai mare în oprirea bullying-ului.

3. În cazul agresorului

În școlile din România, în anul 2022, 27% dintre elevii chestionați dintr-un total de 4.449, admit că s-au aflat în poziţia de autor al actelor de bullying.⁽⁷⁾

Copilul care face bullying poate avea următoarele comportamente:

abuz de alcool și droguri în adolescență și ca adult
intră în lupte, vandalizează
își începe viața sexuală mai devreme
ca adult va deveni abuziv cu partenerul/partenera și cu copiii proprii

Sprijin în cazul copilului care face bullying

Comunicare: Discutați cu copilul despre comportamentul său și ajutați-l să înțeleagă efectele acestuia asupra celor din jur.
Educație: Încurajați copilul să participe la programe de educație anti-bullying sau să ia parte la sesiuni de consiliere.
Consecințe: Stabiliți consecințe clare pentru comportamentul de bullying și asigurați-vă că le implementați consecvent.
Modele pozitive: Arătați copilului că există modalități pozitive de a se comporta și de a rezolva conflictele.
Consiliere: Asigurați-vă că copilul are acces la sprijinul necesar, cum ar fi consiliere sau terapie, pentru a înțelege și a gestiona emoțiile și comportamentul său.

Și în cazul agresorului adulții trebuie să abordeze situația cu empatie și blândețe. De multe ori, din dorința de a proteja victima, adulții pot să aibă chiar ei un comportament agresiv. Asta însă, nu face decât să perpetueze situația mai departe, deoarece copilul agresor învață că aceasta e modalitatea prin care se rezolvă conflictele.

Cauze

În cazul copilului care hărțuiește, părinții și cadrele didactice în primul rând ar trebui să se uite în spatele comportamentului copilului. Comportamentul este ceea ce rezultă dintr-un șir de alte evenimente sau acțiuni de care a avut parte copilulul. Identificând cauza, se pot lua măsuri pentru a ajuta copilul și astfel de a îndrepta comportamentul.

De asemenea chiar și copiii care au fost victime ale bullying-ului pot deveni la rândul lor bully. Acest lucru se întâmplă cel mai probabil pentru a compensa sentimentele de vulnerabilitate și lipsa de control, furia, durerea sau dezamăgirea pe care le-a experimentat ca victimă.

Din punct de vedere al educației, părinții pot să îi învețe pe copii 3 reguli simple legat de comportament:

Recomandări cărți anti-bullying