Introducere

În prezent, trăim într-o lume în care majoritatea tranzacțiilor sunt monetare, iar majoritatea produselor financiare sunt din ce în ce mai complexe. Generațiile moderne sunt puse în fața a numeroase provocări și alegeri, pe care generațiile trecute nu au fost nevoite să le facă deoarece nu existau toate instrumentele ce există în prezent. De exemplu, acum câteva decenii, oamenii nu aveau acces la internet, nu puteau să achiziționeze mașini în leasing, să investească în acțiuni sau obligațiuni sau să își facă un fond de pensii, etc. Astfel, este imperios necesar să dobândim abilitățile necesare pentru gestionarea finanțelor, mult mai mult decât era nevoie în trecut.

Din păcate însă, realitatea este alta. Tot mai mulți oameni ajung să fie supraîndatorați și întâmpină dificultăți în a-și gestiona banii în mod corespunzător. La nivel regional și global, nivelul de educație financiară nu este satisfăcător atât în rândul tinerilor, cât și în rândul copiilor. Situația aceasta ar putea duce la probleme personale majore (stres financiar, certuri în familie, stimă de sine scăzută), instabilitate financiară severă, cu implicații în creșterea economică. Multe studii internaționale confirmă acest lucru. 1 De exemplu, un studiu realizat în 2014 de către oamenii de știință de la Harvard, a arătat că lipsa banilor și grija pierderii lor, pot să scadă nivelul de inteligență al oamenilor și să le încetinească procesul de gândire.2 (Luburić and Fabris, 2014).

La nivel social, se simte o nevoie tot mai mare în a se face demersuri pentru a schimba curricula școlară pentru a se predea lecții de educație financiară. Cu toate acestea, începutul educației începe de acasă, rolul părinților ca primi educatori fiind extrem de important. Din păcate mulți părinți evită să vorbească despre bani cu copiii lor, fie din cauza propriei lipse de cunoștiințe financiare, fie din dorința de a-i proteja de astfel de subiecte, ori pur și simplu nu știu de unde și cum să înceapă. Iar unii părinți consideră că exemplul lor de a munci din greu e suficient pentru ca ai lor copii să înțeleagă sensul muncii și al banilor. Însă, doar exemplul propriu nu este suficient, deoarece o serie de factori contribuie la o educație completă: de la trăsăturile temperamentului cu care suntem înascuți, până la mediul înconjurător și informațiile la care suntem expuși.

Influența temperamentului

Un nou studiu, arată că, copiii începând cu vârsta de 5 ani, pot să aibă deja formate diferite reacții emoționale legate de cheltuirea și economisirea banilor.3 În acest studiu s-a observat că reacțiile emoționale ale copiilor legat de comportamentul de cheltuire al banilor NU a fost modelat de către părinți, ci era unul înnăscut. “Copiii economi” experimentează durere emoțională când este vorba despre a cheltui banii, iar “Copiii Cheltuitorii” se pare că nu au această “frână” emoțională, având tendința de a cheltui peste măsură și în consecință să se îndatoreze.

“Am arătat că la copiii cu vârste cuprinse între 5 și 10 ani, răspunsul emoțional legat de cheltuirea și economisirea banilor este un indicator al comportamentului lor financiar, care poate prezice ce decizie vor lua chiar și atunci când nu le place o jucărie chiar atât de mult. Cu alte cuvinte, “Copiii Cheltuitori” chiar daca nu sunt înnebuniți după o jucărie din magazin, sunt mult mai înclinați să o cumpere oricum, pe când “Copiii Economi” nu. Nu ne așteptam să vedem asta la vârste atât de fragede. De asemenea, s-a observat ca și în cazul adulților, urmăatorea clasificare la copii: “Economisitorii” sunt de 4 ori mai mulți decât “Cheltuitorii”.
https://onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1002/bdm.2071

Educația și mediul înconjurător

Cu toate că temperamentul joacă un rol important în stilul de cheltuire al banilor, mediul în care trăim și informațiile la care suntem expuși, joacă un rol la fel de important. Cu alte cuvinte, prin educație copiii pot învăța să aibă o atitudine înțeleaptă legat de cheltuirea și economisirea banilor, iar acest proces e de preferat să se întâmple de îndată ce copiii devin conștienți de lumea înconjurătoare. Cu cât mai repede, cu atât mai bine.

Trebuie avut însă în vedere, că ideea nu este să facem experți financiari din copii, ci viitoaare persoane adulte capabile să:

  • își gestioneze propriile finanțe
  • să ia decizii bune când trebuie să aleagă între a cheltui sau a economisi
  • să își pregătească bugete personale
  • să facă planificări pentru pensie
  • să evite supraîndatorarea
  • să evite riscurile financiare
  • să evite să fie victime ale fraudelor financiare!

Un studiu realizat în 2014 (OECD research (2014)) realizat de programul PISA pentru copii cu vârste până în 15 ani, a arătat că 10% din copii puteau să facă analize financiare complexe și doar 15% știau cum să ia decizii simple legat de cheltuirea banilor și să recunoască o factură.4

Un alt studiu condus de IPPR (Institute for Public Policy Research) din SUA, a arătat că acei copii care au urmat cursuri de educație financiară vor fi cu 30.000$ mai bogați decât acei copii care nu au urmat cursuri financiare până la vârsta de 40 de ani.5

Modalități de educație financiară la nivel macro

  • Introducerea unei curricule pentru educația financiară în toate sistemele educaționale formale
  • Training pentru profesori
  • Organizarea de workshop-uri
  • Publicarea de reviste sau ghiduri pentru gestionarea finanțelor
  • Programe TV de educație financiară
  • Podcast-uri
  • Site-uri bogate în ilustrații, animații și quizz-uri
  • Aplicații mobile de educație financiară

Multe țări au început să dezvolte astfel de programe și site-uri precum:

Cum pot sa facă copiii bani?

“Banii vin când oferi valoare ALTCUIVA, când faci viața altora mai ușoară sau mai bună.” (Adrian Asoltanie)

Așadar, copiii ar trebui să primească bani pentru activitățile ce sunt făcute în favoarea altcuiva, nu pentru ceea ce ar trebui să facă oricum pentru ei înșiși. Dacă oferim copiilor bani pentru activități care țin de persoana lor, le transmitem un mesaj total greșit, care îi va învăța să nu facă absolut nimic dacă nu primesc bani. Ori, fiecare dintre noi are responsabilități pentru care nu e remunerat. Dacă am primi toți bani pentru simplul fapt că ne spălăm pe dinți de exemplu am fi toți bogați, nu-i așa? Însă realitatea e alta și trebuie să îi învățăm pe copii să fie responsabili. Probabil veți spune că vreți doar să îi motivați să facă aceste activități ce țin de persoana lor, însă această motivație externă NU este una benefică pentru ei în final. Unele lucruri se fac pentru bani, altele NU.

Activități pentru care NU trebuie să oferim bani copiilor

  • să își facă curățenie în camera proprie sau să își adune jucăriile – NU. Copilul trebuie să învețe să fie ordonat explicându-i-se beneficiile unei camere ordonate. Este o responsabilitate față de propria persoană și a celor din jur. Dacă copilul e învățat să își adune jucăriile doar când primește bani, când nu va mai primi acei bani nu va mai face curățenie.
  • să ia note bune la scoala – NU. Copilul învață pentru el, acumularea de cunoșiințe fiind adevărata răsplată. Knowledge is power, not money!
  • să citească – NU.
  • să mănânce fructe – NU
  • să se spele pe dinți – NU
  • să își facă patul – NU
  • etc.

Activități pentru care e OK să oferim bani copiilor

În general este vorba despre activități simple, potrivite vârstei copilului, pentru care ați apela la servicii din partea altor persoane.

Așadar puteți să îl “angajați” pe copil să:

  • vă facă o cafea de exemplu – DA
  • vă facă masaj – DA
  • facă curat în toată casa – DA (în loc să apelați la o menajeră pe care să o plătiți pentru a face curățenie generală, puteți să il rugați pe copil să facă acest lucru, dar aici trebuie atenție cum puneți problema să nu se ajungă în situația în care să nu va vrea să facă curățenie niciodată fără a fi plătit. Până la urmă sunt situații în care nu putem apela la menajere și facem noi totul iar copilul trebuie să fie conștient de asta.)
  • vă ajute cu ceva la un proiect – DA

Jocuri/Activități de educație financiară pentru copii

  • Aplicație mobilă: în România s-a lansat un joc de educație financiară pentru aplicațiile mobile numit Investory și poate fi jucat de copii începând cu vârsta de 7 ani.
  • Fișe de lucru de la ING Bank
  • Jocuri de societate de genul Monopoly
  • Pentru copii puțin mai mari, puteți să deschideți conturi demo pe platformele de investiții în acțiuni, obligațiuni, ETFs (ex: eToro, XTB)
  • Pentru economisire, Adrian Asoltanie recomandă să se înlocuiască bine-cunoscuta pușculiță în care se turnau toți bănuții, fie cu 3 pușculițe, fie cu 3 plicuri în care copilul să depoziteze bani astfel: 50% Vise Mari (pentru obiecte mai scumpe gen bicicletă, gadget-uri, etc.), 40% Mici Bucurii (lucruri de zi cu zi) și 10% Donații.

Recomandări cărți de educație financiară pentru copii

  • Școala banilor bine-crescuti – volumul I si II, Cristina Andone
  • Pachet Învață cu Moneybunny 3 volume

  • 11:3721:54 Aici se găsesc câteva mesaje despre educația financiară pentru părinţii şi pentru profesorii din România.

Concluzie

În final, toată lumea se îngrijorează pentru bani: cei săraci cum să trăiască de la un salariu la altul, iar cei înstăriți cum să nu îi piardă. De aceea e atât de important să avem mindset-ul și educația potrivită în ceea ce privește gestionarea banilor, iar acest lucru e bine să se întâmple cât mai devreme posibil.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *